Cantecul pasarii

 

25.00 lei

Anthony de Mello a scris „Cantecul pasarii” pentru toti oamenii, indiferent de religiile si convingerile lor. Aceasta acumuleaza o serie de istorioare, unele mai vechi, altele mai noi, despre zen, crestinism, budism, sufism, etc.

Quantity:
Save
Category: .

Descriere

Titlul in limba engleza al cartii este: „The bird song”.

Denumirea cartii aminteste de copilarie, de clipele in care toate lucrurile par normale si simple, asa cum am dori sa fie si in prezent. Pentru ca, asemenea spuselor lui Anthony de Mello, „adevarul este ascuns chiar de el insusi”.

 

CUPRINS
Mananca-ti propriul fruct
O diferenta vitala
Cantecul pasarii
Acul
Elefantul si soricelul
Porumbelul regal
Salvarea pestelui de catre maimuta
Sare si bumbac in rau
Cautarea magarului
Adevarata spiritualitate
Pestisorul
Ai auzit pasarica ciripind?
Tai lemne
Bambusii
Atentia constanta
Sacralitatea momentului prezent
Clopotele templului
Cuvantul intrupat
Idolul uman
Cautarea intr-un loc gresit
Intrebarea
Cei care pun etichete
Formula
Exploratorul
Toma d’Aquino nu mai scrie
Lovitura dervisului
O nota de intelepciune
Ce spui?
Diavolul si prietenul sau
Nasruddin a murit
Oasele care testeaza credinta
De ce mor oamenii buni
Maestrul nu stie
Priveste in ochii lui
Graul din mormintele egiptene
Schimbarea scripturilor
Sotia orbului
Profesionistii
Expertii
Supa din supa de rata
Monstrul din rau
Sageata otravita
Copilul s-a oprit din plans
Oul
Striga in desert – ca sa-si pastreze integritatea
Apa raului, de vanzare
Talismanul
Nasruddin in China
Pisica Guru-lui
Vesmintele liturgice
Papadiile
Nu te schimba
Prietenul meu
Aspirantul arab
Noi suntem trei, tu esti trei
Rugaciunea poate fi periculoasa
Narada
Destinul hotarat prin aruncarea unei monede
Rugaciune pentru ploaie
Vulpea oloaga
Intruparea lui Dumnezeu sub forma de hrana
Cei cinci calugari
Slujba
Diogene
Ridica-te
Magazinul adevarului
Calea cea ingusta
Ipocritul
Contractul din vis
Foarte bine, foarte bine
Fiii care au murit in vis
Vulturul auriu
Puiul de rata
Papusa din sare
Cine sunt eu?
Indragostitul vorbaret
Renuntarea la „eu”
Renunta la nimic
Maestrul Zen si crestinul
Confort pentru diavol
Mai bine sa dormi decat sa barfesti
Calugarul si femeia
Un infarct spiritual
Il cunosc pe Christos
Privirea lui Iisus
Oul de aur
Vesti bune
Ioniad si barbierul
Fiul mai mare
Religia batranei doamne
Puterea iubirii de a ierta
Lotusul
Broasca testoasa
Bayazid incalca regula
Oamenii vargati
Muzica pentru surzi
Bogati
Pescarul multumit
Cele sapte vase cu aur
O parabola referitoare la viata moderna
Hofetz Chaim
Cerul si cioara
Cine poate fura luna de pe cer?
Diamantul
Rugaciune pentru o minte multumita
Targul Mondial al Religiilor
Discriminare
Iisus la un meci de fotbal
Ura religioasa
Rugaciune ofensiva si defensiva
Ideologie
Schimbarea lumii prin schimbarea de sine
Rebelii imblanziti
Oaia ratacita
Marul perfect
Micuta sclava
Inteleptul Confucius
O, ce bine ca am gresit!
Nuca de cocos
Vocea cantaretului a umplut intreaga sala
Multumesc si da
Simon Petru
Femeia samariteana
Ignatiu de Loyola
Un tribut adus autorului

Fragment din carte

Noi suntem trei, Tu esti trei

Cand nava sa a facut un popas de o zi pe o insula indepartata, episcopul s-a hotarat sa isi foloseasca acest interval de timp in modul cel mai profitabil cu putinta. A inceput sa se plimbe pe plaja si a intalnit trei pescari care dadeau la peste. Intr-o engleza stricata, acestia i-au spus ca au fost crestinati de misionari inca cu cateva secole inainte.
Noi, crestini! i-au spus ei cu mandrie, aratand unii catre ceilalti. Episcopul s-a aratat impresionat. I-a intrebat atunci daca au auzit de Rugaciunea Domnului. Nu auzisera. De data aceasta, episcopul a fost socat.
Atunci, ce spuneti atunci cand va rugati?
Ne ridicam ochii spre cer si ne rugam astfel: „Noi suntem trei, Tu esti trei, ai mila de noi”.
Episcopul a ramas revoltat de primitivismul rugaciunii si de erezia pe care o continea ea. De aceea, si-a pierdut intreaga zi incercand sa-i invete Rugaciunea Domnului. Pescarii nu aveau o memorie prea grozava, dar si-au dat osteneala, si inainte de plecare, episcopul a avut satisfactia de a-i auzi spunand Rugaciunea de la un cap la altul, fara greseala.
Cateva luni mai tarziu, nava sa a trecut din nou pe langa insula. In timp ce isi recita pe punte rugaciunea de seara, episcopul si-a amintit cu placere de cei trei oameni care invatasera sa se roage, gratie eforturilor sale pline de rabdare.
Subit, el a vazut o raza de lumina care se apropia de vas. Spre uluirea lui, in mijlocul ei a zarit trei persoane care mergeau pe apa. Capitanul a oprit nava si toata lumea s-a adunat sa vada minunea.
Evident, erau cei trei pescari ai episcopului.
Sfintia ta, au exclamat ei, am vazut nava cu care calatoresti si ne-am grabit sa venim la tine.
Dar ce doriti? i-a intrebat episcopul, inca nevenindu-i sa-si creada ochilor. Sfintia ta, ne pare foarte rau, dar am uitat rugaciunea corecta. Dupa ce spunem: „Tatal nostru care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, faca-se voia Ta…”, nu ne mai aducem aminte restul. Spune-ne din nou rugaciunea.
Smerit, episcopul le-a raspuns:
Mergeti acasa, prieteni, si de fiecare data cand va rugati, spuneti, la fel ca inainte: „Noi suntem trei, Tu esti trei, ai mila de noi!”

Diogene

Filosoful Diogene isi lua cina, care consta din paine si linte. Aristippus, un alt filosof, care traia intr-un confort considerabil intrucat il omagia in permanenta pe rege, i-a spus cu ironie:
Invata ce inseamna supunerea fata de rege si nu vei mai fi nevoit sa traiesti cu linte.
Diogene i-a raspuns prompt:
Invata sa traiesti cu linte si nu vei mai fi nevoit sa-l cultivi pe rege.

Am vazut pe strada un copil gol, inghetat si flamand. M-am suparat si i-am strigat lui Dumnezeu: „De ce permiti acest lucru? De ce nu faci nimic?” Dumnezeu nu mi-a raspuns. In aceeasi noapte, cand ma asteptam mai putin, mi-a raspuns: „Am facut ceva: te-am creat pe tine”.

Privirea lui Iisus

In Evanghelia dupa Luca scrie:
Dar Petru a spus: „Omule, nu stiu despre ce vorbesti”. In acel moment, chiar in timp ce vorbea, un cocos a cotcodacit, iar Domnul s-a intors si a privit drept spre Petru… iar Petru a iesit afara si a plans.
M-am inteles intotdeauna bine cu Domnul. Conversez tot timpul cu el, ii multumesc, ii implor adevarul.
Dar am avut intotdeauna sentimentul ca doreste sa-l privesc in fata… Iar eu nu pot. Chiar si cand ii vorbesc, ma uit in alta parte atunci cand simt ca el ma priveste direct. Ma tem de fiecare data ca voi descoperi o acuzatie nerostita in ochii sai, pentru vreun pacat nemarturisit. Sau poate vreo cerere: poate ca asteapta ceva de la mine.
Intr-o zi, mi-am adunat tot curajul si l-am privit in ochi! Nu exista nici o acuzatie, nici o cerere. Singurul mesaj pe care il puteai citi in ochii lui era: „Te iubesc”.
La fel ca si Petru, am iesit afara si am plans.

Cele sapte vase cu aur

Un barbier trecea odata pe sub un copac bantuit, cand a auzit o voce:
Ai vrea sa ai sapte vase cu aur?
Omul a privit in jur, dar nu a vazut pe nimeni. Lacomia lui se trezise insa, asa ca a strigat:
Da, as vrea.
Atunci, du-te imediat acasa, i-a spus vocea. Le vei gasi acolo.
Barbierul a fugit spre casa, unde a gasit intr-adevar sapte vase pline cu aur, cu exceptia unuia, care era doar pe jumatate plin. Bucuria i-a fost astfel imediat spulberata. Barbierul nostru a simtit ca nu poate trai astfel: trebuia neaparat sa umple si cel de-al saptelea vas, altminteri nu va mai fi niciodata fericit.
De aceea, a topit toate bijuteriile familiei si le-a turnat in monede de aur, pe care le-a introdus in cel de-al saptelea vas. Spre uimirea lui, acesta a ramas tot pe jumatate gol. Era exasperant! Omul s-a pus atunci pe economii, si-a infometat familia, dar degeaba. Oricat aur punea in cel de-al saptelea vas, acesta ramanea in continuare pe jumatate gol.
Intr-o zi, l-a rugat chiar pe rege sa-i dubleze salariul. Acesta a acceptat, astfel ca lupta pentru umplerea vasului a fost relansata. A ajuns chiar sa cerseasca. Vasul inghitea fiecare moneda noua de aur, dar refuza sa se umple! Intre timp, regele a observat cat de tras la fata era barbierul sau.
Ce s-a intamplat cu tine? l-a intrebat el. Erai atat de fericit cand aveai salariul mai mic. Acum ti l-am dublat, dar arati obosit si nefericit. Sa nu-mi spui ca ai primit cele sapte vase cu aur.
Barbierul a ramas uimit.
Cine v-a spus acest lucru, Maiestate?
Regele a inceput sa rada:
Nu mi-a spus nimeni, dar manifesti toate simptomele celor carora stafia le-a dat cele sapte vase cu aur. Odata, mi le-a oferit si mie. Cand am intrebat-o daca pot cheltui banii sau daca nu pot decat sa-i strang, a disparut fara urma. Acei bani nu pot fi cheltuiti. Nu fac decat sa trezeasca dorinta de a strange si mai multi. Du-te si inapoiaza-i stafiei, si vei fi din nou un om fericit.

Schimbarea lumii prin schimbarea de sine

Sufitul Bayazid povesteste urmatoarea istorioara despre el insusi:
Cand eram tanar, eram un revolutionar, si singura rugaciune pe care i-o adresam lui Dumnezeu era aceasta: „Doamne, da-mi energia de a schimba lumea”.
Dupa ce m-am maturizat si mi-am dat seama ca mi-a trecut jumatate din viata fara sa fi schimbat un singur suflet, mi-am schimbat rugaciunea: „Doamne, daruieste-mi gratia de a-i schimba pe cei cu care intru in contact – familia si prietenii mei, si voi fi multumit”.
Acum, la batranete, cand stiu ca zilele imi sunt numarate, rugaciunea mea este alta: „Doamne, daruieste-mi gratia de a ma schimba pe mine insumi”. Daca m-as fi rugat de la inceput pentru transformarea de sine, nu mi-as fi irosit inutil viata.

Nuca de cocos

O maimuta cocotata intr-un copac a aruncat cu o nuca de cocos in capul unui sufit.
Acesta a ridicat-o de jos, i-a baut laptele, i-a mancat miezul si a transformat coaja intr-un vas de baut, pe care l-a luat cu el.
Iti multumesc pentru ca m-ai criticat.

Crestinul:

Din pacate, in viata mea au existat o sumedenie de ghizi spirituali care au insistat sa ma ajute. Mi-au bagat in cap invataturile cu atata insistenta incat am ajuns sa nu-ti mai aud vocea decat cu mare greutate. Nu m-am gandit niciodata că Tu insuti ai putea fi maestrul meu, caci ei mi-au repetat continuu: „Noi suntem singurii tai ghizi. Cine ne asculta pe noi, il asculta pe El”. Nu ei sunt insa de condamnat, ci eu. Caci mi-a lipsit fermitatea de a-i reduce la tacere, curajul de a descoperi singur, rabdarea de a astepta momentul potrivit si increderea ca odata, cand ma voi astepta mai putin, Tu vei rupe tacerea si mi te vei revela.

Alte detalii

Format: 11,5 x 16 cm

Nr. pagini: 221

Data primei aparitii: august 2004

Traducator: Cristian Hanu

Colectia: Lumea din noi

Nivel: pentru toata lumea

Recenzii

Nu există încă recenzii.

Fii primul care adauga o recenzie pentru “Cantecul pasarii”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *